Această constatare cheie provine din studiul „Impactul spațiilor verzi asupra sănătății mintale și fizice”, care a fost prezentat luni la Laboratorul de peisaj din Guimarães. La eveniment au participat personalități notabile, printre care primarul, Domingos Bragança; Adelina Pinto, președintele Laboratorului de Peisaj; Luís Campos, președintele Consiliului portughez pentru Sănătate și Mediu; și José Pimenta Machado, președintele Agenției Portugheze de Medi
u (APA).Studiul, dezvoltat de Laboratorul de peisaj, Școala de Medicină a Universității din Minho (UMiHo) și Institutul Superior de Sănătate (ISAVE), a implicat 501 de rezidenți care locuiesc în apropierea spațiilor verzi municipale din Guimarães și date cu referințe încrucișate privind proximitatea, utilizarea, percepția și impactul asupra indicatorilor de sănătate. Respondenții au fost împărțiți în cei care locuiesc la mai puțin sau mai mult de 300 de metri de spațiile verzi. Interviurile au fost efectuate între 8 și 24 martie 2025, pe baza unei matrice de cote pe sex, vârstă și locație, cu un total de 17 intervievatori.
Constatările sunt clare: simpla viață aproape de parcuri nu a arătat niciun impact semnificativ statistic asupra simptomelor psihologice sau asupra calității somnului. În schimb, cât de des au folosit indivizii spațiile verzi a apărut ca un factor cheie în reducerea anxietății, stresului și îmbunătățirea somnului. În timp ce a fost observată și o legătură cu depresia, aceasta pare să fie influențată de alte variabile, cum ar fi nivelul venitului sau statutul de ocupare a forței de muncă.
De asemenea, în domeniul activității fizice, studiul confirmă faptul că proximitatea este importantă: cu cât oamenii trăiesc mai departe din parcuri, cu atât mai puțin timp dedică pe sesiune activității moderate. Utilizarea regulată a spațiilor verzi influențează pozitiv nivelul activității fizice, în special mersul pe jos și exercițiile fizice moderate.
Analiza socioeconomică relevă un contrast semnificativ: persoanele cu venituri mai mari apreciază spațiile verzi mai mult, dar le frecventează mai puțin. Pe de altă parte, cei cu venituri mai mici folosesc cel mai mult aceste spații - o tendință care consolidează importanța politicilor publice care promovează activ utilizarea lor. În acest sens, autorii studiului subliniază că construirea sau întreținerea parcurilor nu este suficientă; este esențial să încurajăm utilizarea lor regulată.
Pedro Morgado, de la Școala de Medicină a Universității din Minho, consideră că studiul a întărit o idee cheie pentru sănătatea mintală urbană: „Natura are un efect terapeutic doar atunci când este transformată într-o experiență trăită, regulată și activă”. Cercetătorul susține că „locuirea lângă un parc poate fi irelevantă dacă populația nu este implicată în utilizarea acestuia”, subliniind, de asemenea, importanța măsurilor concrete: de la accesibilitate și siguranță la existența programelor de activitate socială și fizică în aceste spații, inclusiv activitățile școlare.
Studiul susține activitatea desfășurată de Guimarães în cadrul Strategiei Radial Green, un oraș care va fi Capitala Verde Europeană în 2026. Această strategie prevede construirea a trei centuri verzi concentrice: una în zona urbană și două în afara orașului, cu o dimensiune de 20 și, respectiv, 42 de kilometri. „Aceste centuri de copaci vor conecta zonele verzi, parcurile și căile verzi, îmbunătățind accesibilitatea, care este tocmai una dintre barierele identificate în studiu”, explică Carlos Ribeiro, director executiv al Laboratorului de peisaj. Când este finalizat, inelul cel mai exterior ar trebui să cuprindă 74% din populația municipalității
.Proiectul „Bairro C” - o inițiativă pilot de regenerare urbană axată pe sustenabilitatea mediului și conectarea coridoarelor verzi - creează deja primul dintre aceste inele, cu 11 kilometri de centuri verzi în țesutul urban. Trebuie remarcat faptul că între 2012 și 2023, Guimarães și-a mărit suprafața verde cu 95 de hectare, având acum două parcuri urbane mari care măsoară 30 și 39 de hectare, situate la est și vest de
oraș.Trebuie remarcat faptul că Guimarães are un plan pentru atingerea neutralității climatice până în 2030, cu inițiative precum proiectul PEGADAS - o inițiativă municipală de educație de mediu destinată comunității școlare - care a implicat deja 19.300 de elevi și 1.700 de profesori în practici durabile.
Studiul a urmat o abordare integrată a sănătății publice, aliniată la conceptele One Health și Exposome, recunoscând interdependența dintre sănătatea umană, mediu și ecosisteme și impactul cumulat al expunerilor de mediu și sociale de-a lungul vieții.