Trenul internațional recent prezentat își propune să conecteze 39 de capitale prin intermediul trenurilor capabile să atingă viteze cuprinse între 300 și 400 km/h, oferind o alternativă rapidă, modernă și durabilă pentru călătoriile pe distanțe lungi pe continent.

Cu peste 22.000 de kilometri planificați, rețeaua își propune să conecteze Lisabona cu orașe precum Helsinki, București sau Kiev, trecând prin mai multe coridoare strategice europene.

Potrivit Executive Digest, un nou program propus a fost discutat săptămâna aceasta la Bruxelles, indicând 2035 ca dată țintă pentru finalizarea primelor secțiuni ale rețelei, cu prioritate acordată axelor Paris-Madrid și Viena-Berlin.

Planul inițial includea deja Portugalia, dar surse legate de Comisia Europeană au confirmat că trenul de la Lisabona la Madrid ar putea fi unul dintre primele care avansează. Infrastructura existentă între cele două capitale, încă limitată, ar trebui să fie obiectivul unei investiții inițiale de peste 6 miliarde EUR pentru a se adapta la viteza mare

.

Propunerea este în concordanță cu obiectivele Pactului verde european, care prevede dublarea traficului feroviar de mare viteză până în 2050. Potrivit noului raport publicat de „21st Europe”, lucrările în Iberia ar putea începe încă din 2027, dacă finanțarea oferită de Mecanismul pentru interconectarea Europei se materializează.

Potrivit aceleiași surse, proiectul Starline menține conceptul de trenuri inspirate de steagul Uniunii Europene, cu stele pe vagoane și interioare concepute pentru confort pe distanțe lungi. Fiecare tren va avea zone liniștite, compartimente familiale, cafenele și Wi-Fi de mare viteză

.

Stațiile vor fi, de asemenea, reproiectate. Lisabona, de exemplu, ar putea vedea transformarea Gare do Oriente într-un nod feroviar cu zone verzi, galerii culturale și servicii digitale, așa cum s-a discutat în cadrul atelierului „Viitorul stațiilor europene” desfășurat la Valencia la începutul lunii iunie

.


Guvernanță și sustenabilitate

Potrivit Executive Digest, propunerea include crearea unei noi Autorități Feroviare Europene (ERA), independentă de Agenția Feroviară a Uniunii Europene, cu competențe sporite de gestionare și monitorizare a rețelei Starline. Operațiunile ar trebui încredințate întreprinderilor private în temeiul reglementării publice, în timp ce finanțarea va fi asigurată din fonduri europene și contribuții naționale.

Rețeaua va utiliza exclusiv surse de energie regenerabile, cu panouri solare pe structurile stațiilor și contracte de furnizare directă cu producătorii de energie eoliană și solară.

În ciuda ambiției, provocările rămân. Platforma „Europa ascunsă”, așa cum a menționat sursa citată mai sus, a avertizat încă o dată cu privire la complexitatea proiectului, în special în zonele montane și scufundate. Planul de construire a unui tunel între Roma și Zagreb continuă să ridice îndoieli cu privire la fezabilitatea sa tehnică și costul estimat de 40 de miliarde de euro.

Costul total al proiectului, care a depășit deja 800 de miliarde de euro, este dezbătut în Parlamentul European. În timp ce unele state membre apără investiția ca fiind strategică, altele avertizează cu privire la riscul depășirii bugetului.

Și cum rămâne cu zborurile low-cost?

Deși Starline a fost evidențiată ca o amenințare la adresa zborurilor low-cost, acestea continuă să domine piața. Cu toate acestea, un studiu publicat luna aceasta de Universitatea Tehnică din Delft dezvăluie că, pe coridoarele cu conexiuni feroviare de mare viteză, cum ar fi Paris la Lyon sau Madrid la Barcelona, ponderea pasagerilor din tren a depășit deja 65%

.

În Portugalia, potrivit Executive Digest, reducerea așteptată a zborurilor între Lisabona și Madrid ar putea ajunge la 70% până în 2040, dacă coridorul de mare viteză va continua. Cu toate acestea, companiile aeriene precum Ryanair și easyJet au consolidat conexiunile alternative și au lansat campanii de reținere a pasagerilor, semnalând că concurența dintre transportul aerian și cel feroviar este departe de a

fi decisă.